sâmbătă, 9 octombrie 2010

...Rani cicatrizate...

De ce mereu cand vrei ceva, si te duci la persoana respectiva cu toata bunavointa, te lovesti de un raspuns negativ, urmat de o ironie, care te face sa te simti oribil numai ca ai pus intrebarea respectiva. Si cel mai mult doare cand e vorba de o persoana apropiata tie, daca era din partea unei cunostinte nu te afecta asa tare. Si daca incerci sa o convingi, ca ceea ce vrei este cu adevarat important, mai rau, te lovesti de refuzul sau, incat nu ai mai vrea sa mai vorbesti cu acea persoana cat vei trai! Insa nu poti sa stai fara sa nu vorbesti, pentru ca la un moment dat ai nevoie de acea persoana, si esti, oarecum, nevoit sa uiti ceea ce se intamplat, desi in sufletul tau, acea intamplare nu a fost stearsa.....Asa se intampla deseori, incat la fiecare situatie urata, iti aduci aminte de multe alte situatii de acel gen, nerezolvate, si pur si simplu nu mai poti sa le faci fata....Anumite vorbe dor, chiar foarte mult....si persoana care ti le-a adresat, nici un minut nu se gandeste ca te-a ranit....crede ca totul va reveni la normal.....desi prin fiecare conflict o parte din iubirea pe care i-o porti se va rupe....si incet, incet, vei dori sa te indepartezi.....:(:| 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu