Hmm...timpul...este centrul preocuparilor noastre, este cel care hotaraste in numele nostru sau cel care schimba lucrurile in asa fel incat sa ne fie bine. Insa timpul nu are dimensiune, este neinfinit si noi suntem dependenti de el.
Inca de cand ne nastem, ne trebuie un anumit timp sa crestem in burtica mamei, sa ne dezvoltam cum trebuie, si ne trebuie mult timp sa crestem, sa ne maturizam. Intotdeauna avem nevoie de timp sa facem anumite lucruri, sa ne descoperim pe noi insine, sa cunoastem persoane, sa ne atingem scopurile, sau sa ne pierdem pur si simplu timpul, care putea fi rezervat cu altceva, cu ceva util.
Cand suntem mici avem tot timpul din lume sa ne jucam, sa ne distram, sa cunoastem alti copii, sa invatam anumite lucruri, sau cel putin sa radem in fata timpului, crezand ca noi suntem stapanii lui.
Cand suntem mari, privim altfel lucrurile, altfel gestionam timpul; cu cat inaintam in varsta, noi trebuie sa culegem incet, incet roadele timpului, care sunt de cele mai multe ori calitatile noastre, dar si defectele, absolvirea cursurilor scolii, pregatirea profesionala si multe altele de care este inevitabil sa nu ne intalnim in viata.
Hmm...daca am putea oprii timpul sau sa ne intoarcem in timp, in asa fel incat sa il schimbam, multi am face-o, multi am alege sa stea timpul in loc, sa se opreasca pentru o clipa...insa timpul este ireversibil, si are o singura directie, nu se poate intoarce niciodata!